țuțăl sn [At: DIETET. 21/19 / V: (reg) ~țlu s, țuzlă sf, ~țli s, țușli sm / Pl: ~e / E: ger aus Zuzel] (Trs; Ban) 1 Biberon de cauciuc. 2 Biberon făcut în trecut, în mediul rural, din pânză.

țușli sm vz țuțăl

țuțli s vz țuțăl

țuțlu s vz țuțăl

țuzlă² sf vz țuțăl

țușli, s.m. – (reg.) Biberon (Grad, 2000; Săcel). – Cf. țuțăl (< germ. Zuzel) (MDA).