opțiuni
  • info
O definiție pentru țincui

Explicative DEX

țincui vt [At: NOM. MIN. I, 342 / Pzi: ~esc / E: ținc3 + -ui] A executa, manual sau mecanic, dinți pentru îmbinări de colț la produsele din lemn.

Intrare: țincui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • țincui
  • țincuire
  • țincuit
  • țincuitu‑
  • țincuind
  • țincuindu‑
 singular plural
  • țincuiește
  • țincuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • țincuiesc
 (să)
  • țincuiesc
  • țincuiam
  • țincuii
  • țincuisem
a II-a (tu)
  • țincuiești
 (să)
  • țincuiești
  • țincuiai
  • țincuiși
  • țincuiseși
a III-a (el, ea)
  • țincuiește
 (să)
  • țincuiască
  • țincuia
  • țincui
  • țincuise
plural I (noi)
  • țincuim
 (să)
  • țincuim
  • țincuiam
  • țincuirăm
  • țincuiserăm
  • țincuisem
a II-a (voi)
  • țincuiți
 (să)
  • țincuiți
  • țincuiați
  • țincuirăți
  • țincuiserăți
  • țincuiseți
a III-a (ei, ele)
  • țincuiesc
 (să)
  • țincuiască
  • țincuiau
  • țincuiră
  • țincuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țincui, țincuiescverb

  • 1. A executa, manual sau mecanic, dinți pentru îmbinări de colț la produsele din lemn. MDA2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.