4 definiții pentru șu (subst.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

șu1 [At: RESMERIȚĂ, D. 812 / E: fo] 1 i (Pop; de obicei rep) Cuvânt care imită foșnetul frunzelor, curgerea apei etc. 2 i (Pop; de obicei rep) Cuvânt care imită murmurul vorbelor șoptite (1). 3 i (Îvr; de obicei rep) Cuvânt care imită strigătul bufnițelor. 4 i (Pop; de obicei rep) Cuvânt cu care se adoarme sau se liniștește un copil mic. 5 i (Reg; pronunțat adesea cu „u” prelungit) Strigăt cu care se alungă rațele sau găinile. 6 s (Reg) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 7 s (Reg) Melodie după care se execută dansul șu1 (6).

șu2 sn [At: DN3 / Pl: ? / E: rs шу] Termen chinezesc pentru a denumi pictura verticală pe sul, corespunzând picturii de șevalet din Europa.

ȘU s.n. Termen chinezesc pentru a denumi pictura verticală pe sul, corespunzând picturii de șevalet din Europa. V. kakemono. [< chin., rus. șu].

ȘU s. n. pictură chinezească verticală pe sul, corespunzând picturii de șevalet din Europa. (< chin. șu)

Intrare: șu (subst.)
substantiv neutru (N78)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șu
  • șuul
  • șuu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • șu
  • șuului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șu (subst.)

  • 1. Termen chinezesc pentru a denumi pictura verticală pe sul, corespunzând picturii de șevalet din Europa.
    surse: DN

etimologie: