5 definiții pentru șoptit (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘOPTÍT2, -Ă, șoptiți, -te, adj. (Despre cuvinte; adesea adverbial) (Rostit) în șoaptă, încet. – V. șopti.

ȘOPTÍT2, -Ă, șoptiți, -te, adj. (Despre cuvinte; adesea adverbial) (Rostit) în șoaptă, încet. – V. șopti.

șoptit2, ~ă a, av [At: CARAGIALE, O. IV, 170 / Pl: ~iți, ~e / E: șopti] 1-2 (Care este rostit) încet Si: (rar) șoptitor (3), (reg) șopotit (1-2), șușuit2 (1-2), (îvr) șoptos.

ȘOPTÍT2, -Ă, șoptiți, -ie, adj. (Despre cuvinte) Rostit în șoaptă, încet, (Adverbial) Fig. Păsările cîntă mai șoptit. RALEA, O. 118.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘOPTÍT adj. îngânat, murmurat, (reg.) șopotit. (Cu glas ~.)

ȘOPTIT adj. îngînat, murmurat, (reg.) șopotit. (Cu glas ~.)

Intrare: șoptit (adj.)
șoptit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șoptit
  • șoptitul
  • șoptitu‑
  • șopti
  • șoptita
plural
  • șoptiți
  • șoptiții
  • șoptite
  • șoptitele
genitiv-dativ singular
  • șoptit
  • șoptitului
  • șoptite
  • șoptitei
plural
  • șoptiți
  • șoptiților
  • șoptite
  • șoptitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șoptit (adj.)

etimologie:

  • vezi șopti
    surse: DEX '09 DEX '98