9 definiții pentru șop (șopron)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘOP, șopuri, s. n. (Regional) Șopron. Mergînd pe la șop, N-am aflat fîn nici un strop. MARIAN, NA. 203. D-alei, moș călugăraș, Calu sub șop să-l băgăm Și fîn și ovăz să-i dăm. ȘEZ. XII 69.

ȘOP, șopuri, s. n. (Reg.) Șopron. – Germ. Schoppen.

2) șop n., pl. urĭ (germ. schoppen, șopron. V. șopron). Trans. Olt. Șopron saŭ alt fel de adăpost, chear un umbrar: șura, casa și șopu (VR. 2, 13), supt un șop de frunză (GrN. 35).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

șop (-puri), s. n. – Șopron, adăpost. Germ. Schoppen (Cihac, II, 392). În Trans. și Olt. Var. șopru (probabil formație regresivă, pornind de la pl. șopruri cu r propagat), Mold. șopreț, Trans. șopruț, Trans. de S. șopran, și în forma sa acceptată în general șopron (probabil din pl. de la forma anterioară, șoprane, cu asimilația șoproane). Din rom. provine rut. šopra (Miklosich, Wander., 19).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șop2, șopuri, s.n. (reg.) 1. șopron. 2. podul șurii unde se păstrează fânul. 3. umbrar.

șop3 s.n. (reg.) numele unei boli a vitelor.

Intrare: șop (șopron)
șop1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șop
  • șopul
  • șopu‑
plural
  • șopuri
  • șopurile
genitiv-dativ singular
  • șop
  • șopului
plural
  • șopuri
  • șopurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șop (șopron)

  • exemple
    • Mergînd pe la șop, N-am aflat fîn nici un strop. MARIAN, NA. 203.
      surse: DLRLC
    • D-alei, moș călugăraș, Calu sub șop să-l băgăm Și fîn și ovăz să-i dăm. ȘEZ. XII 69.
      surse: DLRLC

etimologie: