7 definiții pentru șișcă (vrăjitoare)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘÍȘCĂ2, șiște, s. f. (Regional) Femeie care face vrăji; vrăjitoare; năzdrăvană. Dar șișca de Joimăriță miroasă bine și tot știe ce-au făcut ele. PAMFILE, M. R. I 105.

ȘÍȘCĂ2, șiște, s. f. (Reg.) Vrăjitoare. – Comp. sb. šiška „hârcă”.

șișcă f. Tr. vrăjitoare bătrână. [Abstras din rus. ȘIȘKATI, a șopti: babele șoptesc fermecele (căci, rostite pe înțeles, ele și-ar pierde eficacitatea)].

1) șíșcă f., pl. ca ceașcă (sîrb. šiškati, a adormi, šuškati, a șopti, a murmura, a boscorodi, pin aluz. la vorba vrăjitoarelor). Trans. Munt. vest. Vrăjitoare. V. bahorniță.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘÍȘCĂ s. v. babă, tocător, vrăjitoare.

șișcă s. v. BABĂ. TOCĂTOR. VRĂJITOARE.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

șíșcă (-ci), s. f. – (Trans.) Vrăjitoare. Sb. šiška, din sb. šuškati „a bombăni” (Cihac, II, 389; Tiktin). – Der. șișcoi, s. m. (Trans., vrăjitor); șișcărie, s. f. (Trans., vrăjitorie); șișcav, adj. (Trans., Olt., sîsîit); șișcăvi, vb. (a sîsîi). Șiștav, adj. (atrofiat, ofilit), der. șiștăvi, vb. refl. (a se atrofia; a se strînge, a se reduce) ar putea fi același cuvînt, deși semantic nu este clar (după Scriban, din bg. šiškav „corpolent”, spunîndu-se la început, despre grîul cu paie multe și spic sărac); cf. sitav, adj. (micșorat, împuținat), în Delavrancea, scriitor uneori destul de incorect; sitivi, vb. (a striga în gura mare), pe care Cihac, II, 345, îl lega de sl. sipnąti „a răguși”.

Intrare: șișcă (vrăjitoare)
substantiv feminin (F9)
Surse flexiune: DLRM
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șișcă
  • șișca
plural
  • șiște
  • șiștele
genitiv-dativ singular
  • șiște
  • șiștei
plural
  • șiște
  • șiștelor
vocativ singular
  • șișcă
  • șișco
plural
  • șiștelor

șișcă (vrăjitoare)

  • 1. Femeie care face vrăji; năzdrăvană.
    exemple
    • Dar șișca de Joimăriță miroasă bine și tot știe ce-au făcut ele. PAMFILE, M. R. I 105.
      surse: DLRLC

etimologie: