O definiție pentru șăguit
Explicative DEX
ȘĂGUI vb. IV v. șugui.
Intrare: șăguit
șăguit participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
șugui, șuguiescverb
- 1. Glumi. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: glumi
- Hai să facem trampa: dă-mi carul și na-ți boii... – Șuguiești, măi omule, ori ți-i într-adins? – Ba nu șuguiesc, zise Dănilă. CREANGĂ, O. A. 148. DLRLC
- Nu te mînie, Guliță, că șuguiește Luluța. ALECSANDRI, T. 487. DLRLC
- Cînd tătuca cu mămuca Se juca și șuguia. NEGRUZZI, S. III 25. DLRLC
- 1.1. A duce cu vorba. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: minți
- Printre turci se strecura, Și cu vorba-i șuguia. PĂSCULESCU, L. P. 281. DLRLC
-
-
etimologie:
- Șagă + -ui. DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.