5 definiții pentru însul

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

Î́NSUL, Î́NSA, î́nșii, î́nsele, pron. 1. (Personal, numai precedat de prep. «întru», «dintru», «printru») El (ea), dînsul (dînsa). Nu uita s-ascuți baltagul, ca să ai mai multă nădejde într-însul. SADOVEANU, B. 105. Că numai oasele-au rămas Și sufletul dintr-însul. COȘBUC, P. II 58. Dă-mi-i mie, ochii negri... nu privi cu ei în laturi, Căci de noaptea lor cea dulce vecinic n-o să mă mai saturi, Aș orbi privind într-înșii. EMINESCU, O. I 155. 2. (De întărire, de obicei adjectival, mai ales la pers. 3, astăzi numai la feminin pl.) Însuși. Ele însele.Inima nu mă lăsa a crede la atîta necredință. Îmi părea grozav a-mi închipui amorul atît de nedrept, încît să voiască a-și strica el însul lucrările lui. NEGRUZZI, S. I 49. (Neobișnuit, precedînd pronumele personal) Minciuna lui o credea adese însul el. NEGRUZZI, S. II 202.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

însul (înv.) pr. m., pl. înșii; f. însa, pl. însele (actualmente în: dintr-însul, într-însul, printr-însul)

însul (în într-însul, dintr-însul, printr-însul) pr. m., pl. înșii; f. însa, pl. însele

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ÎNSUL, ÎNSA (lat. ipsum) pron. 1. (Pron. pers. precedat de prep. întru, dintru, printru) El, ea, dânsul, dânsa. 2. (Pronume de întărire, de obicei adjectival, astăzi numai la f. pl.) Însuși. Ele însele.

Intrare: însul
însul pronume
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P42)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • însul
  • ‑nsul
  • însa
  • ‑nsa
plural
  • înșii
  • ‑nșii
  • însele
  • ‑nsele
genitiv-dativ singular
  • însului
  • ‑nsului
  • însei
  • ‑nsei
plural
  • înșilor
  • ‑nșilor
  • înselor
  • ‑nselor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

însul, însapronume

  • 1. Personal, numai precedat de prepozițiile «întru», «dintru», «printru»: dânsul, el. DLRLC
    sinonime: dânsul el
    • format_quote Nu uita s-ascuți baltagul, ca să ai mai multă nădejde într-însul. SADOVEANU, B. 105. DLRLC
    • format_quote Că numai oasele-au rămas Și sufletul dintr-însul. COȘBUC, P. II 58. DLRLC
    • format_quote Dă-mi-i mie, ochii negri... nu privi cu ei în laturi, Căci de noaptea lor cea dulce vecinic n-o să mă mai saturi, Aș orbi privind într-înșii. EMINESCU, O. I 155. DLRLC
  • 2. De întărire, de obicei adjectival, mai ales la persoana a 3-a, astăzi numai la feminin plural: însumi. DLRLC
    sinonime: însumi
    • format_quote Ele însele. DLRLC
    • format_quote Inima nu mă lăsa a crede la atîta necredință. Îmi părea grozav a-mi închipui amorul atît de nedrept, încît să voiască a-și strica el însul lucrările lui. NEGRUZZI, S. I 49. DLRLC
    • format_quote neobișnuit Minciuna lui o credea adese însul el. NEGRUZZI, S. II 202. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.