4 definiții pentru înscris (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNSCRÍS2, -Ă, înscriși, -se, adj. (Despre poligoane) Cu vârfurile situate pe circumferința unui cerc; (despre poliedre) cu vârfurile situate pe suprafața unei sfere, a unui con sau a unui cilindru. – V. înscrie.

ÎNSCRÍS2, -Ă, înscriși, -se, adj. (Despre poligoane) Cu vârfurile situate pe circumferința unui cerc; (despre poliedre) cu vârfurile situate pe suprafața unei sfere, a unui con sau a unui cilindru. – V. înscrie.

înscris2, ~ă a [At: BĂLCESCU, M. V. 25 / Pl: -iși, -e / E: înscrie] 1 Trecut într-un registru, într-un catalog etc. Si: înregistrat, însemnat. 2 Consemnat în scris. 3 (Gmt; d. poligoane) Cu vârfurile situate pe circumferința unui cerc. 4 (Gmt; d. poliedre) Cu vârfurile situate pe suprafața unei sfere, a unui con sau a unui cilindru. 5 (Spt; d. goluri, coșuri etc.) Marcat.

*înscris, -ă adj. Scris în: numele luĭ e înscris în registru. Geom. Înconjurat de o circumferență și atins de ĭa: poligon înscris. S. n., pl. urĭ. Ceĭa ce se recunoaște în scris (nu numaĭ din gură), adeverință, chitanță. – Examin înscris, răŭ scris îld. în scris, adică nu oral.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ÎNSCRÍS2, -Ă (< înscrie) adj. (Despre poligoane) Cu vârfurile situate pe circumferința unui cerc. ♦ (Despre poliedre) Cu vârfurile situate pe suprafața unei sfere, a unui corp de rotație (con, cilindru).

Intrare: înscris (adj.)
înscris1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A4)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înscris
  • ‑nscris
  • înscrisul
  • înscrisu‑
  • ‑nscrisul
  • ‑nscrisu‑
  • înscri
  • ‑nscri
  • înscrisa
  • ‑nscrisa
plural
  • înscriși
  • ‑nscriși
  • înscrișii
  • ‑nscrișii
  • înscrise
  • ‑nscrise
  • înscrisele
  • ‑nscrisele
genitiv-dativ singular
  • înscris
  • ‑nscris
  • înscrisului
  • ‑nscrisului
  • înscrise
  • ‑nscrise
  • înscrisei
  • ‑nscrisei
plural
  • înscriși
  • ‑nscriși
  • înscrișilor
  • ‑nscrișilor
  • înscrise
  • ‑nscrise
  • înscriselor
  • ‑nscriselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

înscris (adj.)

  • 1. (Despre poligoane) Cu vârfurile situate pe circumferința unui cerc; (despre poliedre) cu vârfurile situate pe suprafața unei sfere, a unui con sau a unui cilindru.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • vezi înscrie
    surse: DEX '09 DEX '98