15 definiții pentru îngândurat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNGÂNDURÁT, -Ă, îngândurați, -te, adj. Cufundat în gânduri; gânditor. ♦ Îngrijorat. – V. îngândura.

ÎNGÂNDURÁT, -Ă, îngândurați, -te, adj. Cufundat în gânduri; gânditor. ♦ Îngrijorat. – V. îngândura.

îngândurat, ~ă a [At: SLAVICI, N. I, 296 / V: ~dor~ / Pl: ~ați, ~e / E: îngândura] 1 Cufundat în gânduri. 2 Cuprins de griji. 3 Distrat.

îngândurat a. pe gânduri, distrat.

ÎNGÂNDURÁ, îngândurez, vb. I. Refl. și tranz. A cădea sau a pune pe gânduri. ♦ A (se) îngrijora. – În + gânduri (pl. lui gând).

ÎNGÂNDURÁ, îngândurez, vb. I. Refl. și tranz. A cădea sau a pune pe gânduri. ♦ A (se) îngrijora. – În + gânduri (pl. lui gând).

îngândura vtr [At: MATEESCU, B. 32 / Pzi: ~rez / E: în- + gânduri (pll gând)] 1-2 (A pune pe cineva sau) a cădea pe gânduri. 3-4 A (se) îngrijora.

ÎNGÎNDURÁ, îngîndurez, vb. I. Tranz. A deștepta cuiva gînduri neliniștitoare, a pune pe gînduri, a îngrijora. Mai mult îl îngîndura faptul în sine. REBREANU, R. I 85. Îl sfătuise, cu o insistență ce o îngîndurase pe Fana, s-o ducă pe bolnavă undeva, la țară. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 37.

ÎNGÎNDURÁT, -Ă, îngîndurați, -te, adj. Dus pe gînduri, preocupat. Moș Gheorghe tăcea, privind îngîndurat în căruța goală. DUMITRIU, N. 224. Dunărea bătrînă curge tulburată, Frumoasa Irină stă îngîndurată. IOSIF, V. 78. Îngîndurată Se plimbă visătoarea Fatma. COȘBUC, P. I 52.

A SE ÎNGÂNDURÁ mă ~éz intranz. 1) A cădea pe gânduri; a începe să se gândească. 2) A fi cuprins de gânduri; a sta pe gânduri. /în + gânduri

A ÎNGÂNDURÁ ~éz tranz. A face să se îngândureze; a pune pe gânduri. /în + gânduri

îngîndurát, -ă adj. (d. gîndurĭ). Plin de gîndurĭ, căzut pe gîndurĭ.

îngînduréz (mă) v. refl. (d. gîndurĭ). Mă umplu de gîndurĭ, cad pe gîndurĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

îngândurá (a ~) vb., ind. prez. 3 îngândureáză

îngândurá vb., ind. prez. 1 sg. îngânduréz, 3 sg. și pl. îngândureáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNGÂNDURÁT adj. gânditor, preocupat. (O figură ~.)

ÎNGÎNDURAT adj. gînditor, preocupat. (O figură ~.)

Intrare: îngândurat
îngândurat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îngândurat
  • ‑ngândurat
  • îngânduratul
  • îngânduratu‑
  • ‑ngânduratul
  • ‑ngânduratu‑
  • îngândura
  • ‑ngândura
  • îngândurata
  • ‑ngândurata
plural
  • îngândurați
  • ‑ngândurați
  • îngândurații
  • ‑ngândurații
  • îngândurate
  • ‑ngândurate
  • îngânduratele
  • ‑ngânduratele
genitiv-dativ singular
  • îngândurat
  • ‑ngândurat
  • îngânduratului
  • ‑ngânduratului
  • îngândurate
  • ‑ngândurate
  • îngânduratei
  • ‑ngânduratei
plural
  • îngândurați
  • ‑ngândurați
  • îngânduraților
  • ‑ngânduraților
  • îngândurate
  • ‑ngândurate
  • îngânduratelor
  • ‑ngânduratelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

îngândurat

  • 1. Cufundat în gânduri.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: gânditor (adj.) preocupat 3 exemple
    exemple
    • Moș Gheorghe tăcea, privind îngîndurat în căruța goală. DUMITRIU, N. 224.
      surse: DLRLC
    • Dunărea bătrînă curge tulburată, Frumoasa Irină stă îngîndurată. IOSIF, V. 78.
      surse: DLRLC
    • Îngîndurată Se plimbă visătoarea Fatma. COȘBUC, P. I 52.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi îngândura
    surse: DEX '09 DEX '98

îngândura îngândurare îngândurat

  • 1. A cădea sau a pune pe gânduri.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Mai mult îl îngîndura faptul în sine. REBREANU, R. I 85.
      surse: DLRLC
    • Îl sfătuise, cu o insistență ce o îngîndurase pe Fana, s-o ducă pe bolnavă undeva, la țară. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 37.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A (se) îngrijora.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: îngrijora

etimologie:

  • În + gânduri (pluralul lui gând).
    surse: DEX '09 DEX '98