5 definiții pentru încălței


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

încălței smp [At: SEVASTOS, N. 393 / E: încălța + -ei (pl. lui -el)] (Înv) 1-2 Încălțăminte (1-2).

ÎNCĂLȚÉI s. m. pl. (Regional) Încălțăminte. Încălței de București, Ca cu ei să dănțuiești. SEVASTOS, N. 393. O găsea dormind, iar hainele și încălțeii rupți. SBIERA, P. 139.

ÎNCĂLȚÉI s. m. pl. (Reg.) Încălțăminte. – Din încălța + suf. -ei.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNCĂLȚÉI s. pl. v. încălțăminte.

încălței s. pl. v. ÎNCĂLȚĂMINTE.

Intrare: încălței
substantiv masculin (M100)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • încălței
  • ‑ncălței
  • încălțeii
  • ‑ncălțeii
genitiv-dativ singular
plural
  • încălței
  • ‑ncălței
  • încălțeilor
  • ‑ncălțeilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

încălței

  • exemple
    • Încălței de București, Ca cu ei să dănțuiești. SEVASTOS, N. 393.
      surse: DLRLC
    • O găsea dormind, iar hainele și încălțeii rupți. SBIERA, P. 139.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • încălța + sufix -ei.
    surse: DLRM