4 definiții pentru înădușeală


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

înădușea sf [At: CANDREA, F. / S și: (înv) înnă~ / Pl: ~eli / E: înăduși + -eală] (Reg) 1 Insuficiență respiratorie. 2 Transpirare. 3 Aer greu.

ÎNĂDUȘEÁLĂ, înădușeli, s. f. (Reg.) Nădușeală. – Înăduși + suf. -eală.

ÎNĂDUȘEÁLĂ, înădușeli, s. f. (Reg.) Nădușeală. – Înăduși + suf. -eală.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

înădușeálă (reg.) s. f., g.-d. art. înădușélii; pl. înădușéli

înădușeálă s. f., g.-d. art. înădușélii; pl. înădușéli

Intrare: înădușeală
înădușeală substantiv feminin
substantiv feminin (F56)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înădușea
  • ‑nădușea
  • înădușeala
  • ‑nădușeala
plural
  • înădușeli
  • ‑nădușeli
  • înădușelile
  • ‑nădușelile
genitiv-dativ singular
  • înădușeli
  • ‑nădușeli
  • înădușelii
  • ‑nădușelii
plural
  • înădușeli
  • ‑nădușeli
  • înădușelilor
  • ‑nădușelilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

înădușeală

etimologie:

  • Înăduși + sufix -eală.
    surse: DEX '98 DEX '09