17 definiții pentru împătrit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎMPĂTRÍT, -Ă, împătriți, -te, adj. Care este de patru ori mai mare, cvadruplu. – V. împătri.

ÎMPĂTRÍT, -Ă, împătriți, -te, adj. Care este de patru ori mai mare, cvadruplu. – V. împătri.

împătrit, ~ă a [At: PRAV. COM. 178 / V: ~rat / Pl: ~iți, ~e / E: împătri] 1 (Înv) Împărțit în patru. 2 Care este de patru ori mai mare Si: (liv) cvadruplu. 3 Mărit de patru ori.

ÎMPĂTRÍT, -Ă, împătriți, -te, adj. De patru ori mai mare.

ÎMPĂTRÍ, împătresc, vb. IV. Tranz. A mări de patru ori; a cvadrupla. – În + patru.

ÎMPĂTRÍ, împătresc, vb. IV. Tranz. A mări de patru ori; a cvadrupla. – În + patru.

împătri vt [At: CANTEMIR, ap. TDRG / Pzi: ~resc / E: în- + patru] 1 (Înv) A împărți în patru. 2 A mări de patru ori Si: (liv) a cvadrupla.

împătricat, ~ă a [At: ȘEZ. VII, 8 / Pl: ~ați, ~e / E: împătri + -icat] (Înv) 1-2 Împătrit (1-2).

ÎMPĂTRÍ, împătresc, vb. IV. Tranz. A face (ceva) de patru ori mai mare.

A ÎMPĂTRÍ ~ésc tranz. A mări de patru ori; a cvadrupla. /în + patru

împătrí v. a (se) face de patru ori mai mare.

împătrésc v. tr. Fac de patru orĭ maĭ mare.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*împătrít adj. m., pl. împătríți; f. împătrítă, pl. împătríte

împătrí (a ~) (-pă-tri) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împătrésc, imperf. 3 sg. împătreá; conj. prez. 3 împătreáscă

împătrí vb. (sil. -tri), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împătrésc, imperf. 3 sg. împătreá; conj. prez. 3 sg. și pl. împătreáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎMPĂTRÍT adj. (livr.) cvadruplu.

ÎMPĂTRIT adj. (livr.) cvadruplu.

ÎMPĂTRÍ vb. (livr.) a cvadrupla.

ÎMPĂTRI vb. (livr.) a cvadrupla.

Intrare: împătrit
împătrit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împătrit
  • ‑mpătrit
  • împătritul
  • împătritu‑
  • ‑mpătritul
  • ‑mpătritu‑
  • împătri
  • ‑mpătri
  • împătrita
  • ‑mpătrita
plural
  • împătriți
  • ‑mpătriți
  • împătriții
  • ‑mpătriții
  • împătrite
  • ‑mpătrite
  • împătritele
  • ‑mpătritele
genitiv-dativ singular
  • împătrit
  • ‑mpătrit
  • împătritului
  • ‑mpătritului
  • împătrite
  • ‑mpătrite
  • împătritei
  • ‑mpătritei
plural
  • împătriți
  • ‑mpătriți
  • împătriților
  • ‑mpătriților
  • împătrite
  • ‑mpătrite
  • împătritelor
  • ‑mpătritelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

împătrit

  • 1. Care este de patru ori mai mare.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: cvadruplu

etimologie:

  • vezi împătri
    surse: DEX '09

împătri împătrit

  • 1. A mări de patru ori.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: cvadrupla

etimologie:

  • În + patru
    surse: DEX '09 NODEX