7 definiții pentru îmbătrânit

îmbătrânit, ~ă a [At: M. COSTIN, ap. LET. I, 220/5 / S și: (înv) înb~ / Pl: ~iți, ~e / E: îmbătrâni] 1 (D. ființe) Care a devenit bătrân Și: (îvp) bătrânit. 2 (D. ființe) Care are înfățișare de om mai bătrân decât este Și: (îvp) bătrânit. 3 (Fig; rar; d. obiecte) Uzat. 4 (Fig) Fără vigoare Și: (îvp) bătrânit.

ÎMBĂTRÂNÍT, -Ă, îmbătrâniți, -te, adj. Care a devenit bătrân; cu înfățișare de bătrân. – V. îmbătrâni.

ÎMBĂTRÂNÍT, -Ă, îmbătrâniți, -te, adj. Care a devenit bătrân; cu înfățișare de bătrân. – V. îmbătrâni.

ÎMBĂTRÂNÍT adj. (înv.) învechit. (Om ~.)

Îmbătrânit ≠ întinerit

ÎMBĂTRÎNÍT, -Ă, îmbătriniți, -te, adj. (Despre ființe) Devenit bătrîn; cu înfățișare de bătrîn. I se păru deodată îmbătrînită. DUMITRIU, N. 142. Un leu îmbătrînit. EMINESCU, N. 3.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ÎMBĂTRÎNIT adj. (înv.) învechit. (Om ~.)

Intrare: îmbătrânit
îmbătrânit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular îmbătrânit îmbătrânitul îmbătrâni îmbătrânita
plural îmbătrâniți îmbătrâniții îmbătrânite îmbătrânitele
genitiv-dativ singular îmbătrânit îmbătrânitului îmbătrânite îmbătrânitei
plural îmbătrâniți îmbătrâniților îmbătrânite îmbătrânitelor
vocativ singular
plural

îmbătrânit

  • 1. Care a devenit bătrân; cu înfățișare de bătrân.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: învechit antonime: întinerit 2 exemple
    exemple
    • I se păru deodată îmbătrînită. DUMITRIU, N. 142.
      surse: DLRLC
    • Un leu îmbătrînit. EMINESCU, N. 3.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi îmbătrâni
    surse: DEX '98 DEX '09