2 definiții pentru țămbruitură
Explicative DEX
țămbruitură sf [At: CIHAC, II, 428 / Pl: ~ri / E: țămbrui + -itură] 1 Țămbruit1. 2 (Ccr) Parte a unei galerii de mină sau a unei fântâni căptușită cu țambre.
țămbruitúră f., pl. ĭ. Parte țămbruită.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: țămbruitură
țămbruitură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||