ȚÎRÎI¹ (-rîiu) l. vb. tr. A picura, a face să curgă puțin cîte puțin: i-a țîrîit cîteva picături în gură. II. vb. intr. A picura, a curge picătură cu picătură; a ploua cu picături mărunte și dese: din văzduhul vînăt, țîrîia o ploaie măruntă și rece de toamnă (SAD.) [onom.].