ȚÎRCÎI, ȚÎRCĂI (-cîiu, -căesc), Trans. ȚÎRCOTI (-otesc) vb. tr. A mulge (vaca, oaia, etc.) făcînd să țîșnească cîte puțin lapte din uger: să-i bateți ugerul cu pumnul și să țîrcăiți țîțele (LUNG.); Scoală, mulge vacile, Că răsare soarele!... Lasă să mai ațipesc, Că minteni le țîrcotesc (IK.-BRS.); omul ăsta nu știe mulge, numai țîrcotește (VIC.) [țîrci].