Definiția cu ID-ul 953379:
Arhaisme și regionalisme
țârai, s.f. – Lapoviță. În expr. țâraiu mieilor = zăpada ce cade la începutul primăverii (ALR, 1961: 797). – Din țârăi (MDA).
țârai, s.f. – Lapoviță. În expr. țâraiu mieilor = zăpada ce cade la începutul primăverii (ALR, 1961: 797). – Din țârăi (MDA).