țipțer, țipțeri, (țipțăr), s.m. – (reg.) Colonist de etnie germană, originar din regiunea Zips (Munții Tatra), adus de administrația austriacă în a doua jumătate a sec. XVIII în zona Vișeu, în scopul exploatării sistematice a pădurilor. ♦ (onom.) Țipțer, Țipter, nume de familie în Maramureș (DFN, 2007). – Din germ. Zipser „locuitor din Zips” (MDA).