Definiția cu ID-ul 953346:

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

țaic, țaicuri, s.n. – (reg.) 1. Drojdie (în Săpânța) (ALRRM, 1971: 522). 2. Cantitate mică de aluat dospit. – Din magh. cájg (MDA); comp. cu germ. Teig „aluat” (Scriban).