Definiția cu ID-ul 508988:

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

șumăn (-nă), adj. – Beat, bețiv. – Var. șumen. Sl. šumĭnŭ (Cihac, II, 397). În Mold. și Trans.Der. șumeni, vb. refl. (a se îmbăta).