șugar, -ă, șugari, -e, adj. – (reg.) Suplu, subțire: „Tăt cu bouț bourel / Și-ntre coarne șugărel” (Calendar, 1980). ♦ (onom.) Șugar, Șugariu, nume de familie (24 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Din magh. sugár „subțire” (Șăineanu, Scriban; Cihac, cf. DER; DEX, MDA).