ștrec, s.n. – (reg.) Cale ferată (Trans., Banat, Maram., Bucov.): „Fata Pădurii umblă noaptea horind pe ștrec” (Bilțiu, 1999: 196). ♦ (top.) La ștrec, fânațe în Cufoia (Vișovan, 2002). Atestat și în Maramureșul din dreapta Tisei. – Din germ. Strecke (= Eisenbahnstrecke) „linie ferată” (Țurcanu, 2008: 85; MDA).