ștraifău sn [At: ARVINTE, TERM. 113 / Pl: ~fauă / E: ns cf ger Streichwerk „epiu”] 1 (Mar; Buc) Construcție de bârne, umplută cu piatră, care se face la malul unui râu pentru a-l consolida sau a feri plutele de izbituri. 2 (Reg) Lemn pus pe marginea drumurilor de acces în pădure.