ștopoli vt [At: L. ROM. 1959, nr. 5, 72 / V: (reg) ~ofali, ștromp~, ștrop~, ștufuli, ștupuli / Pzi: ~lesc / E: mg stoppol cf ger stopfen, stoppeln] 1 (Trs; c. i. obiecte de îmbrăcăminte) A cârpi (1). 2 (Trs; c. i. obiecte de îmbrăcăminte) A țese. 3 (Reg) A însăila. 4 (Reg; îf ștufuli) A tivi. 5 (Trs; îf ștofali) A repara.