știut¹ sn [At: CORESI, L. 306/22 / V: (înv) ~ă sf / Pl: ~uri / E: ști] 1 Cunoaștere (1). 2 (Îlav) Pe ~e În cunoștință de cauză. 3 (Îlav) Pe neștiute (sau, reg, neștiut, neștiuta) Fără să-și dea seama. 4 (Îal) În necunoștință de cauză. 5 (Pop; îal) Fără a se face remarcat Si: tiptil. 6 (Pop; îal) Pe neașteptate.