șovăitură sf [At: DOSOFTEI, ap. TDRG / P: ~vă-i~ / V: (îvr) șuv~ / Pl: ~ri / E: șovăi¹ + -tură] 1 (Pop; rar) Schimbare a direcției de mers Si: cotitură (7). 2 (Pop; rar) Mers șovăitor (1). 3 (Pop; rar) Cot al unei ape curgătoare, al unui drum etc. Si: sinuozitate. 4 (Îvr; îf șuvăitură) Galerie subterană care servea ca ascunzătoare.