ȘOHAN adv. (Criș., Trans. N) Niciodată. O piatră pre alta încă nu va rămînea și șohan mai mult, nu să va zidi. C 1692, 516^v. Eu șohanu de cătră tine nu voiu fi îndoiatu. MISC. SEC. XVII, 15^v. Am un bărbat prăpăditu De lenea lui prea vestitu Șohan nu l-am îndrăgitu. CÎNTECE, 6^r; cf. MOL. 1695, 93^r; MISC. SEC. XVII, 81^v. Etimologie: magh. soha n[em], Cf. dănăoară [$nice~).