șnit sn [At: JAHRESBER. VII, 87 / V: (reg) ~iț / Pl: ~uri / E: ger Schnitt] 1 (Înv) Pahar pentru bere cu capacitatea (de aproximativ) un sfert de litru. 2 (Înv) Cantitate de bere corespunzătoare unui șnit (1). 3 Marginea liberă a tălpii la încălțăminte, în afara liniei de îmbinare dintre fețe și talpă. 4 (Pgr) Suprafață formată pe marginile tăiate ale foilor unei cărți, ale unui registru. 5-6 (Teh) Ștanță (1-2). 7 (Buc) Bucată scurtă tăiată dintr-un buștean. 8 (Reg) Partea putredă dintr-un buștean.