șmen s. ♦ 1. ◊ „[...] agresiunea este un act de răzbunare din partea celor doi – «eroi» ai unui reportaj ce a avut ca subiect «șmenul» (înșelarea naivilor prin metoda teancului de ziar, pus între două bancnote în valută) [...]” R.l. 5 VIII 92 p. 2. ◊ „Șmen – în argou: operație de substituire frauduloasă a unui original cu un fals (bani, bijuterii, tablouri, regulamente de funcționare etc.).” R.l. 7 VII 93 p. 1. ♦ 2. Pachetul de bancnote false plasat naivilor care schimbă valută în mod ilegal ◊ „[...] cu prestidigitație de veritabil scamator scotea «șmenul» din buzunar și-l arunca la canal.” R.l. 16 IV 93 p. 7