Definiția cu ID-ul 955025:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȘIRUI2, șiruiesc, vb. IV. Tranz. (Popular) A așeza (o oaste) în ordine de bătaie; a înșirui. Cal bun să-ncalice, Pe poartă să-mi iasă, Oști să-mi șiruiască, Lefi să-și împărțească. PĂSCULESCU, L. P. 49.