ȘIP² șipuri, s. n. (Mold.) Sticlă pentru păstrat lichide. Muind condeiul legat cu ață într-un șip colbăit de cerneală violetă, își pregăti mîna cu cîteva întorsături dibace și așternu un prea frumos răvaș. SADOVEANU, B. 45. În mijlocul tuturor și mai răsărit decît toate, se înălța, cu oarecare conștiință despre însemnătatea sa, șipul cu rachiu. HOGAȘ, M. N. 140. Negustorul scoate din geanta lui un șip cu rachiu. CARAGIALE, O. I 369. Lichidul conținut într-o sticlă. Tainic șipul ista să-l verși în al său vin. ALECSANDRI, T. II 88.