șing sn [At: MÎNDRESCU, UNG. 104 / V: (reg) șin, ~nc sn, ~ncă (Pl: ~nci) sf / Pl: -uri / E: mg sing (variantă a lui sín)] 1-3 (Trs) Șină (6-8). 4 (Trs) Fiecare dintre cele două bare, dispuse paralel, pe care se deplasează carul joagărului. 5 (Reg; îf șine) Leaț (la gard). 6 (Trs) Cot (unitate de măsură). 7 (Trs) Încărcătură de lemne corespunzătoare unui stânjen. 8 (Trs) Stivă de un stânjen.