Definiția cu ID-ul 1351942:
Regionalisme / arhaisme
șaitắu, șaităuri, (șitău), s.n. (reg.) 1. Presă cu ajutorul căreia se scotea mierea din fagure; teasc. 2. Teasc de struguri: șitău cu grindă, șitău de mână, șitău cu șurub de fier. 3. Menghină. – Din magh. sajtó „presă” (Galdi, după DER; MDA).