ȘAIBĂ, șaibe, s. f. 1. Disc de metal, de lemn etc. găurit, care se pune între un șurub și obiectul respectiv, pentru a menține șurubul fix. V. rondelă. Un țăran căruia-i pierise porcul îi cerea sodă ca să facă săpun... altuia îi trebuia o șaibă. GALAN, B. I 50. 2. Roată de metal sau de lemn, fixată pe un ax și peste care se petrece cureaua de transmisie.