șaibă¹ sf [At: SĂGHINESCU, V. 69 / V: (rar) șaib sn / Pl: ~be / E: ger Scheibe] Disc de metal, de lemn etc. găurit, care se montează între un șurub și obiectul respectiv sau între șurub și piuliță, pentru a menține șurubul fix și pentru a îmbunătăți îmbinarea și a preveni deșurubarea Si: rondelă, (reg) nucă. 2 (Reg) Piuliță fixată pe posadă, în care se învârtește capătul de jos al fusului de la crângul morii de apă. 3 (Reg) Fiecare dintre cele două cercuri de la crângul morii de apă. 4 Roată de metal, de lemn etc., fixată pe un ax, peste care trece o curea de transmisie. 5 (Min; Trs; Mol) Placă turnantă. 6 (Trs; Buc) Țintă (în care se trage cu pușca). 7 (Reg) Pană a șurubelniței (1).