Definiția cu ID-ul 951158:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
înțânțăla, vb. tranz. – (reg.) A monta ținte metalice pe un obiect sau o piesă de îmbrăcăminte. – Et. nec. (MDA); din în- + țintă „știft; pioneză” (< sl. ceta „monedă”).