înțelepciune sfs [At: PSALT. 93/4 / V: (înv) ~țăl~, ~țil~, ~ure / E: ml intellectio, -onis] 1 (Înv) Cunoaștere. 2 Capacitate superioară de înțelegere și de judecare a lucrurilor Si: (înv) înțelepție (2). 3 Cumpătare, prudență, moderație determinată de experiență Si: (înv) înțelepție (3). 4 (Ccr) Spirit de prevedere Si: (înv) înțelepție (4).