învelit², ~ă a [At: PRAV. 229 / V: (înv) ~văl~ / Pl: ~iți, ~e / E: înveli] 1 Care este acoperit cu ceva. 2 Care este înfășurat în ceva Cf împachetat². 3 (D. cărți, caiete) Care are coperțile îmbrăcate în hârtie, material plastic etc. 4 (Pop; d. case) Care este acoperit cu tablă, țiglă etc. 5 (Reg; d. mirese) Care are capul acoperit Si: îmbrobodit². 6 (Reg; d. țesăturile de lână) Trecut prin piuă. 7 (Pop; d. flori sau crestele păsărilor) Care este bătut. 8 (Pfm; șîe) A fi ~ ca un pepene (A fi) foarte gras Si: rotofei, rotund. 9 (Fig) Acoperit cu nori, ceață, fum etc. 10 (D. gropi) Astupat cu pământ.