Definiția cu ID-ul 712307:

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

întărnița, vb. tranz. – A înșeua; a pune șaua pe cal: „Murgul și l-o-ntărnițat / Și pe el o-ncălecat” (Bârlea 1924 I: 162). – În- + tarniță „șa”.