întrerupt, ~ă a [At: HAM ANGIU, C. C. 468 / V: ~umpt / Pl: -pți, -e / E: întrerupe] 1 a (D. o acțiune) Care este temporar suspendat. 2 a (D. o persoană) Care este oprit în timp ce vorbește. 3 a Oprit în cursul desfășurării unei activități. 4 a (D. curentul electric) Oprit brusc. 5 av Cu întreruperi. 6 a Fără continuitate Cf rupt, tăiat.