Definiția cu ID-ul 951146:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
întorsură, întorsuri, s.f. – Răscumpărare a unei părți din moșie, din casă; întorsătură: „I-o dat lu’ frate-so întorsură din casă” (Faiciuc, 2008). – Din întors „revenit” + suf. -ură (DEX, MDA).