Definiția cu ID-ul 888237:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNSTRUNA, înstrun, vb. I. Tranz. 1. A acorda un instrument muzical cu coarde. 2. A strânge un animal de călărie cu chingile sau cu frâul; a struni. ♦ Fig. A reține de la o acțiune; a stăvili, a înfrâna, a struni. [Prez. ind. și: înstrunez] – În + strună.