înnobila [At: CONTEMP., 1948, nr. 113, 9/1 / S și: îno~ / V: (cscj) ~li / Pzi: ~lez / E: în- + nobil] 1 vt A da unei persoane un titlu de noblețe Si: (Trs) a înnobilita. 2-3 vtr (Fig) (A face ca cineva să devină sau) a deveni mai distins, mai rafinat. 4-5 vtr A (se) îmbunătăți calitatea (unei rase de animale sau a) unei specii de plante. 6-7 vtr A (se) îmbunătăți, prin procedee fizice sau chimice, proprietățile unor materiale, substanțe.