ÎNGRIJI (-ijesc) I. vb. tr. și intr. A purta de grijă, a avea grijă (ca să nu ducă lipsă de ceva): ~ florile; ~ pe un bolnav; l-a îngrijit cu lemne; în lipsa lui n’avea cine să-i îngrijască de casă și de vitișoare (CRG.). II. vb. refl. 1 A duce grijă, a căuta să nu ducă lipsă de ceva: se îngrijește de cele trebuitoare pentru iarnă ¶ 2 A duce grijă de ceva, a se îngrija: nu te ~ de asta, mătușă dragă, că-i... trăi pe lîngă noi ca banul cel bun (CRG.).