ÎNGENUNCHÉRE (< îngenunchea) s. f. 1. Acțiunea de a îngenunchea. 2. (Ind. Extr.) Schimbare de direcție, relativ bruscă, a axei unei găuri de sondă, provocată de modificarea condițiilor de săpare. 3. Îngenuncherea tulpinilor = boală a cerealelor provocată de mai multe specii de ciuperci și manifestată prin îndoirea tulpinilor în porțiunea de la bază. 4. (În creștinism) Expresie a smereniei, a rugăciunii și căinței.