Definiția cu ID-ul 1296106:
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
înfurci (a se ~) (a se bifurca) (înv., pop.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se înfurcește, 3 pl. se înfurcesc; imperf. 3 sg. se înfurcea; conj. prez. 3 să se înfurcească; ger. înfurcindu-se