ÎNFIERBÎNTAT, -Ă, înfierbîntați, -te, adj. 1. Care a devenit fierbinte, care s-a încălzit tare; încins. 2. Fig. (Despre oameni, minte, inimă etc.) Agitat, înflăcărat, aprins. Pe terasa restaurantului cîțiva tineri au isprăvit cina și vorbesc înfierbîntați în jurul paharelor pline. SADOVEANU, O. VII 226. În creierul înfierbîntat i se încrucișau imagini nestăpînite. BART, S. M. 77. Și-n mintea ta înfierbîntată, Te vezi deodată orator. TOPÎRCEANU, B. 68.