ÎNDRĂZNEȚ, -EAȚĂ adj. și sm. f. 1 Care îndrăznește, care nu se sfiește de nimic, care nu se teme de primejdie, cutezător, semeț, plin de curaj; înaintea celor mari, nu fii îndrăzneț la vorbă (PANN); de ce creștea copilul, d’aacea se făcea mai isteț și mai îndrăzneț (ISP.) ¶ 2 Obraznic, nerușinat ¶ 3 Clădit cu îndrăzneală, fără teamă de a se nărui: îți apare, în toată fantastica și măreție, mănăstirea Tismana, cu zidurile ei ~e (VLAH.).