îndrăci vtr [At: COD. VOR. 80/8 / Pzi: ~cesc / E: în- + drac] 1 vr (înv; d. oameni) A fi posedat de demoni. 2 vr A înnebuni. 3-4 vtr A (se) înfuria. 5-6 vr (Spc) A fi bolnav (de epilepsie sau) de somnambulism Cf lunatic. 7-8 vtr (Fig) A (se) înrăi. 9 vt (D. demoni) A chinui un om. 10 vt (Fig) A face pe cineva activ.